Trilogia schimbării la piele. Vol. 2 | fragment
Pe când ajung, încep lucrul, că nu mă duc în fiecare, rar mă duc la redacție, pe când ajung, dacă nu m-am rupt cu o seară înainte și n-am dormit până târziu, pe când ajung să lucrez pentru job sunt deja așa de obosit. Băi, și maică-ta tot postează despre... cu tine... și te-aș auzi, cum zici, mă... și numele meu, așa ești tu... știai să spui lucruri faine despre oameni fără să fii stânjenitor. Am fost la un vernisaj. Oamenii ăștia, cei care țin galeria, nici nu știu cum să le spun... azi, le-am spus cumva, dar e... mai e atât de mult ce tot nu apuc și nici nu știu dacă pot să le spun așa cum ai fi putut spune tu... așa direct și lejer și duios și, da, bă, da, frumos... știai să vorbești simplu și frumos, chiar dacă scriai alambicat și ofuscat. Mai beau un vin. Le-am zis că nu o să-mi mai iau bere la Office, că-mi iau un pahar de vin dacă am început cu vin la vernisaj, dar tot o bere am ras, m-am pișat și m-am cărat, nu prea era lume, oricum nu stăteam că mâine mă văd cu Delia și ...